Marcus Aurelius, imparatul-filosof - Catre sine - partea a 4-a

1. Drumul cel mai scurt este cel care tine seama de prevederile naturii.
2. Trebuie sa suporti tot ce ti se intampla, pentru ca iti este harazit de destin si face parte din bunul mers al universului.
3. Nu mi se va intampla nimic care sa nu fie in concordanta cu natura intregului univers.
4. Oriunde iti este harazit sa traiesti, pretutindeni se poate trai cum se cuvine.
5. Nimic nu i se intampla nimanui incat, prin natura alcatuirii sale, sa nu-l poata suporta.
6. Transformarea reimprospateaza universul.
7. Elogiile din partea celor multi sunt, in realitate, un plescait al limbilor.
8. Toate sunt marunte, grabnic schimbatoare si supuse pieirii.
9. Cugeta neintrerupt, cati oameni, de cate conditii, din cate profesii si nationalitati au murit pana acum.
10. Amintirea oricarui lucru este inghitita grabnic de vesnicie.
11. Ceea ce are o durata in timp, poate fi suportat.
12. Nu trebuie sa fii manios contra imprejurarilor.
13. Daca zeii nu au grija de mine si de copiii mei, chiar si aceasta are o ratiune.
14. Fiecare om trebuie sa faca ceea ce este in acord cu firea proprie.
15. In orice accident al vietii, sa ai in vedere pe cei carora li s-au intamplat aceleasi evenimente, in urma carora au fost mirati, mahniti si revoltati. Unde mai sunt acei oameni ? Nicaieri !
16. Priveste atent in tine insuti. Inauntrul tau este izvorul binelui, intotdeauna va tasni de acolo puterea, daca ai sa sapi necontenit si cu staruinta.

Marc Aureliu - Catre sine - partea a 3-a

1. In nici un loc nu se poate retrage omul, pentru a-si gasi linistea, mai cu folos decat catre propriul sau suflet, unde gaseste forte intaritoare, care-i ofera imediat senzatia de usurare.
2. Aminteste-ti de retragerea tihnita in odihnitoarea dumbrava a propriului tau eu; si nu te mai zbuciuma pentru toate, nici nu te incorda, ci fii liber, priveste toate activitatile cu seninatate, ca o faptura umana, ca o fiinta harazita mortii. Oricum, lucrurile din exterior nu au atingere cu sufletul si ele devin pricini de tulburare doar datorita parerii care se formeaza in interior despre ele, de catre propria inchipuire; Iar in al doilea rand, toate cate se vad, se vor transforma intr-o clipa si apoi nu vor mai fi.
3. Moartea, intr-un anumit fel, ca si nasterea, constituie o taina a naturii.
4. Orice ai faptui, actioneaza cu dorinta de a fi un om bun.
5. Sa fii gata sa te schimbi daca se infatiseaza cineva care sa te indrepte.
6. Nu te purta ca si cand ai avea de trait zece mii de ani. Deasupra ta se inalta forta destinului. Fa-te bun cat timp vietuiesti.
7. Iubeste meseria invatata si sprijina-te linistit pe aceasta.
8. Observa necontenit cum se ivesc lucruri noi in urma unor transformari, si retine ca nimic nu-i place mai mult naturii universului decat sa sa schimbe lucrurile existente, facand loc altora asemenea. Caci, tot ce exista este samanta a ceea ce se va ivi.
9. Pastreaza netulburata in tine acea parte unde se infiripa ideile despre fiecare eveniment.
10. Sa nu socotesti ca este prea mare deosebire intre a muri dupa foarte multi ani, si a muri maine.
11. Observa cu bagare de seama cat sunt de scurte ca durata si cat sunt de lipsite de valoare lucrurile omenesti.
12. Imi duc la bun sfarsit viata, fara mahnire, nepasator la cele prezente, fara a fi ingrozit de cele ce vor veni.

Marc Aureliu - Catre sine - partea a 2-a

Marcus Aurelius a trait la sfarsitul epocii Flavienilor, si a facut parte din randul imparatilor Antonini, in secolul de aur al Imperiului Roman. Antoninii - Nerva, Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius - s-au reconciliat cu aristocratia senatoriala, crutzandu-le vietile si averile adversarilor in schimbul recunoasterii puterii absolute a imparatului. Atat Epictet, a carui opera, "Manualul", este aparuta in acest volum din BPT, alaturi de lucrarea "Catre sine" de Marc Aureliu, au apartinut stoicilor. Si azi se stie ca un stoic este un om curajos, ferm, de neclintit in fata vicisitudinilor vietii, riguros si dispretuitor al huzurului si placerilor. Este o scoala filosofica greaca creata in Atena, cu trei secole inainte de Cristos, si numele ei vine de la "STOA'', care inseamna "PORTIC", si era galeria unde isi predau, stoicii, invatatura la Atena. In sec. 1 si 2 dupa Cristos, se contureaza stoicismul roman, reprezentat de Seneca, Epictet, Marc Aureliu, dar si de multi altii. Despre filosofia stoica, nimic. Eu sunt epicureica. Imi place sa-mi traiesc viata.

Marcus Aurelius , imparatul filosof

De la bun inceput recunosc ca ilustrez postarea de dragul ilustratiei, si nu neaparat de cel al "lucrarii" pe care o ilustreaza, desi, sa recunoastem, nici lucrarea nu este de lepadat, si nici potrivirea cu textul nu se poate exclude aprioric, ca sa ma exprim elevat, chiar si fara elevator.

Marc Aureliu, asta al meu, a fost imparat roman.Unul stoic, pentru ca nu a dat nas in nas cu o cucoana ca mine.Caci daca ar fi dat, era si el epicureic, cu conditia sa-mi fi placut de el, precat imi plac scrierile sale.

1. A fi potrivnici unii altora este contra naturii, iar a te mania si a te indeparta de un semen, inseamna a fi impotriva omeniei.
2. Dispretuieste cele ale carnii.
3. Tot ce se petrece in univers este o dovada ca exista o providenta divina.
4.Exista o forta a necesitatii folositoare intregului univers, din care tu insuti esti o parte.
5. Fereste-te chiar din ceasul acesta de o noua ratacire.
6.Si cele mai marunte fapte conduc spre o finalitate.
7. Durata vietii omenesti este doar un punct din vecie.Substanta vietii este un flux care curge continuu, intreaga alcatuire a trupului este sortita grabnicei putrefactii, soarta este indoielnica, sufletul este o volbura-n vant. Cele ale trupului sunt ca o apa curgatoare, cele ale sufletului, fum si vis.
8. Cinsteste si pretuieste puterea ta de judecata.
9. Fiecare traieste doar prezentul, care este numai un punct din timpul nesfarsit.
10. Leapada sperantele zadarnice si grabeste-te catre un scop.
11. Senzatiile sun ale trupului,impulsurile apartin sufletului, iar principiile, spiritului.
12. Omul trebuie sa mearga pe drumul spre sfarsitul vietii, curat, cu sufletul calm si fara griji, liber de orice constrangere si impacat cu propria soarta.