Cu ajutorul celor cinci simturi, omul a devenit o faptura inteligenta, dezvoltandu-si, prin intermediul lor, constiinta. Discernamantul inteligent a facut din om o unitate auto-constienta, care-i permite sa distinga intre EU si non-EU, intre real si nereal, intre forma si viata dinlauntrul formei, intre cunoscator si ceea ce este de cunoscut, pe masura ce este antrenat de forta evolutiei, care are ca obiectiv dezvoltarea EU-ului sub influenta non-Eu-ului.
*
Strabatem un ciclu de vieti, in care ne identificam cu forma si suntem uniti cu non-EU-ul, incat nu sesizam diferenta Eu si non-EU, intre forma si viata.
Astfel, suntem ocupati in intregime cu lucruri trecatoare, in dauna celor permenente. Identificarea cu non-Eu-ul este cauza durerii, a nemultumirii si a chinului pe lume, dar tocmai prin reactia EU-ului la non-EU ajungem sa spargem zagazurile nepermanentului si nerealului.
Aceasta identificare cu nerealul este in contracurent cu stadiul de evolutie al constiintei individuale.
*
Pe masura progresului prin meditatie, omul incepe sa simta vibratia unei vieti mai mari, in al carei corp, el este doar un atom, si, incepe, pe o scara modesta, sa dea acestei chemari un raspuns constient, si sa gaseasca mijloace prin care sa inteleaga acea viata mai mare, pe care o simte, dar nu o cunoaste.
Daca insista, el va afla grupul de care apartine si atunci isi va schimba centrul.Nu va mai fi limitat de propriul sau perete, ci, trecand dincolo de el, va deveni, la randul sau, o parte constienta si activa a intregului.
* * *
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu