miercuri, 28 octombrie 2009

Vrajitoarele din Eastwick - Updike


John Updike - "Vrajitoarele din Eastwick" :

"MAREA PAREA NEFIRESC DE CALMA : se intindea nemiscata, ca in transa, varstata de dungi laptoase la orizont, unde o mica salupa razleata zbarnaia pe placa de rezonanta a suprafetei sale netede. De partea cealalta, in dreptul umarului Alexandrei, coborau de pe dunele de nisip tufe incalcite de hudsonia; aici plaja se ingusta si devenea mai intima, cum stateau marturie maldarele de sticle si de cutii de bere, resturile de foc, bucatile de polistiren din racitoarele de voiaj si prezervativele risipite peste tot, ca niste cadavre uscate de meduze. Pe zidul de beton se vedeau tot felul de nume scrise cu sprayul.Totul era pangarit in jur, iar oceanul nu spala decat urmele pasilor din nisip. ( ... )

Multe din PUTERILE DEOSEBITE ALE ALEXANDREI izvorasera, pur si simplu, dintr-o parasire a eului, pe care n-o realizase inainte sa ajunga la jumatatea vietii.
Nu crezuse cu adevarat, pana atunci, ca are un drept la existenta, ca fortele naturii o creasera nu ca pe o tovarasa a barbatului doar, si nu abia dupa un rastimp - dintr-o coasta rupta, cum afirma infamul cantec Malleus Malleficarum - CI CA PE UN TRUNCHI AL CREATIEI NESFARSITE, ca pe o fiica a unei fiice si ca pe o femeie ale carei fiice vor naste fiice la randul lor. Alexandra inchise ochii, in vreme ce COAL tremura si scancea de spaima, si se concentra asupra universului ei interior - acest continuum care se intorcea in timp, de-a lungul a numeroase generatii de oameni, pana la primatele inrudite cu ei si dincolo de acestea, trecand prin reptile si pesti, pana la algele din care luase nastere, in mediul acela microscopic si caldut de la inceputurile planetei,primul ADN; un continuum care in directie opusa, se arcuia catre sfarsitul oricarei forme de viata,trecand prin suferintele tuturor acestor forme care zvacneau, sangerau, se adaptau la frig, la raze ultraviolete, la scaderea puterii soarelui; se concentra pentru ca aceste adancuri ale sinelui sau sa se intunece, sa se condenseze, sa genereze o interfata de fulgere intre zidurile inalte de aer. Iar dinspre Nord, incepu sa se simta un huruit atat de slab, incat doar cainele il auzi."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu